Tatăl meu, preotul care s-a urcat la cer este cartea în care autorul își descrie copilăria teologică și ne introduce pe tărâmul sfânt al iubirii dintrTatăl meu, preotul care s-a urcat la cer este cartea în care autorul își descrie copilăria teologică și ne introduce pe tărâmul sfânt al iubirii dintre un copil si un om care-i este de doua ori tată. Tată biologic si părinte spiritual. Tatăl lui și tatăl tuturor. Al viilor, al morților și nenăscuților, al celor ce au fost si celor ce vor veni, preotul din sat. O carte recomandată tuturor, mici și mari. O carte despre ce înseamnă să fii preot cu adevărat, despre noțiuni teologice, pe înțelesul tuturor. Virgil Gheorghiu are un mod simplu si profund de a scrie. Cărtile lui sunt aerisite, naturale si firești.
Lăcașul bisericesc din cartea lui Gheorghiu este paradisul de care avem nevoie cu toții și care îti îmbogățește sufletul. Este "cerul zidit pe pământ", universul natal al copilului Virgil și pentru câteva ore pansament pentru sufletul meu. Te cuprinde o liniște nepământească citind această carte.
Mă număr printre cei care cred că un preot trebuie să fie desăvârșit. Că sunt lucruri pe care un preot nu trebuie să le facă și nu trebuie să le spună. Că preotul este purtătorul dumnezeirii și are o sarcină grea. Nu te poți face preot din lipsă de opțiuni ci pentru că ceva mai profund decât tine iți spune că nu ai putea face altceva. Că esti trimisul lui Dumnezeu pe Pământ, pastorul turmei lui de adormiți.
Descriindu-și tatăl, Virgil Gheorghiu notează: " Nimic nu scăpa responsabilitătii sale de părinte, de preot. Era medic pentru cei bolnavi, sfetnic pentru cei ce aveau nedumeriri, judecător pentru cei care nu se ințelegeau, arbitrul celor care nu găseau adevărul, mângâietorul celor întristați, apărătorul celor slabi....Era totul."
" -Totuși un preot este un om! Am spus eu. - Nu!, a răspuns tatăl meu. Un preot nu mai e un om; ci jerta unui om adăugată celei a lui Dumnezeu. Aceasta este preoția."...more
O carte cutremurătoare despre dimensiunile unei boli neiertătoare. Citiți-o! Este important ca atunci când vine vorba de schizofrenie sau alte afecțiuO carte cutremurătoare despre dimensiunile unei boli neiertătoare. Citiți-o! Este important ca atunci când vine vorba de schizofrenie sau alte afecțiuni psihice să ne amintim fiecare dintre noi că suntem intr-o luptă continuă cu boala, nu cu pacientul.
Schizofrenia este cel mai puțin înțeleasă afecțiune și a ajuns să fie înconjurată, din lipsă de informatii, de o serie de mituri. Înțelegerea greșită a acestei boli afectează in mod direct bolnavii și așa copleșiți de frică și rușine. Cum să te lupti cu singurătatea când societatea te respinge? Cum să te integrezi în lumea care fuge de tine? Cine să te înțeleagă când e haos in tine? Cine să te iubească când te scufunzi in propria-ți minte?
Când auzim de pacienți schizofrenici ni se face frică pentru noi, când, de fapt, ar trebui să ne temem pentru ei. Simptomatologia bolii, cu debut la adolescentul sau adultul tânăr, impactează puternic viața pacientului. Halucinatiile debutează lent, neobservate, pentru ca intr-o zi să capete vocea unui monstru, unui dictator, unui balaur amenințător care iți cere să te dai cu capul de pereți. In caz contrar, familia ta moare!!! Și știi că balaurul nu poate fi adevărat, dar ți-e teamă. Și dacă totuși e? E prea riscant când miza e ce iubești. Și nu ai de ales...
Parcă deja nu mai par periculoși. Nu-s violenți ca-n filme. ...Si, uneori, poate fi un om pe care îl iubești.
Timp de 10 ani Arnhild Lauveng a suferit de schizofrenie, fiind internată frecvent. Astăzi se consideră fostă schizofrenică, este psiholog clinician , iar in 2004 a fost premiată pentru curajul de a-și povesti lupta cu boala psihică.
"Suntem cu toții oameni. Iar oamenii uneori sunt deștepți, alteori greșesc. Așa e normal. Avem voie. Până și cea mai frumoasă tufă de trandafiri arată ca o grămadă de vreascuri în ianuarie. Așa sunt trandafirii, trebuie doar să ne amintim să nu luăm niciodată decizii importante sau să le apreciem valoare chiar atunci. Fiindcă trandafirul care poate părea mort in timpul iernii, vara următoare poate deveni parfumata intruparea a frumuseții. Lucrurile se schimbă.Nimeni nu poate înflori necontenit. Și este important ca toți să ne ajutăm să construim comunități cu destul spațiu si destul timp pentru ca nicio plantă să nu fie aruncată inainte să înflorească."...more
Loading...
