Deși a murit în 1995, la vârsta de 36 de ani, Cristian Popescu este considerat unul dintre cei mai importanti poeți ai anilor 90 și unul dintre cei mai proeminenți membri ai cenaclului literar Universitas condus de criticul literar și profesorul Mircea Martin.
Ăsta a fost visul meu de-o viață: ca tot ce se cere la rubrica Cumpărări de la Mica Publicitate să se găsească la rubrica Vânzări. Ca la Matrimoniale să apară numai anunțuri împerecheate (unul sub altul) perfect, fără ca acei ce sunt doritori de dragoste și de căsătorie să se fi cunoscut de dinainte.
Raiul poate să nu-nsemne nimic altceva decât ca oferta și cererea să fie una! Gata! Toate sunt una. Mica Publicitate este oglinda fericirii noastre universale. În sfârșit se vede și Dumnezeu fercheș în oglinda lumii, proaspăt, frumos. Și-și spune: "Ptiu, bre, să nu-ți fie de deochi, că bine mai arăți! În sfârșit și-a găsit și Dumnezeu vizaveaua pe-aici pe la noi, prin Carpați.
În cinstea poetului, la orice colț de stradă, vor fi înființate chioșcuri de tras apa. 1 leu minutul de singurătate. Veșnic aglomerate, veșnic asaltate de cetățeni inspirați. Iar la fiecare comemorare a sa, în toate localurile publice, în orice hotel, în Gara de Nord, în Piața Romană vor izvorî, artezian, pisoare. Și va fi primăvară, va fi soare.
o carte care va rămâne întipărită în memorie mult timp de acum încolo. extraordinară operă, pe care mă simt onorată aproape că am avut ocazia să o citesc.