dire

Vezi și : diré, díře

Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră! Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme: Dezvoltare în alte limbi

(English)

Din latină dirus.

• AFI: /ˈdɑɪr/

dire (comp. direr, sup. direst)

1. groaznic, cumplit, fioros, grozav, nemaipomenit

• direful
• direly
• direness

• dire wolf

• ride

---

(français)

Din franceză medie dire, care provine din franceză veche dire < latină dīcere, forma de prezent infinitiv pentru dīcō („a zice, a spune, a rosti”), din proto-italică *deikō.

Înrudit cu catalană dir, italiană dire, portugheză dizer, română zice și spaniolă decir.

• AFI: /diʁ/
•  Audio^fișier
• (Quebec) AFI: /d͡ziʁ/

dire

1. (v.tranz.) a zice, a spune

   Dire un secret.

   Il lui a dit de partir.

   Que veut dire ceci ?

se dire

1. (v.refl.) a se zice, a se spune

   Ce proverbe se dit en parlant d'une personne qui…

• contredire
• dédire
• disant
• entredire
• maudire
• médire
• prédire
• redire

Conjugare

Infinitiv			dire
Prezent continuu			disant
Trecut continuu			(avoir) dit
Persoana		singular			plural
		I	II	III	I	II	III
Indicativ		je	tu	il	nous	vous	ils
	Prezent	dis	dis	dit	disons	dites	disent
	Imperfect	disais	disais	disait	disions	disiez	disaient
	Trecut perfect	dis	dis	dit	dîmes	dîtes	dîrent
	Viitor	dirai	diras	dira	dirons	direz	diront
Condițional		dirais	dirais	dirait	dirions	diriez	diraient
Subjunctiv		que je	que tu	qu'il	que nous	que vous	qu'ils
	Prezent	dise	dises	dise	disions	disiez	disent
	Imperfect	disse	disses	dît	dissions	dissiez	dissent
Imperativ		-	tu	-	nous	vous	-
			dis		disons	dites

dire m., dires pl.

1. zicere, spunere, zicală
2. părere, opinie

• 2: avis

• avoir pour son dire

• le bien-faire vaut mieux que le bien-dire

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire

---

(italiano)

Din latină dīcere < dīcō.

• AFI: /'dire/

1. a zice, a spune
2. a recita
3. a avea înțelesul de, a însemna
4. a gândi
5. a admite

• benedire
• dirsi
• ridire

• dizione
• detto
• dicesi
• dizione

• a detta di
• a dir poco
• modo di dire
• vale a dire
• voler dire

Conjugare

Infinitiv			dire
Gerunziu			dicendo
Prezent perfect			dicente
Trecut perfect			detto
Persoana		singular			plural
		I	II	III	I	II	III
Indicativ		io	tu	lui/lei	noi	voi	loro
	Prezent	dico	dici	dice	diciamo	dite	dicono
	Imperfect	dicevo	dicevi	diceva	dicevamo	dicevate	dicevano
	Mai mult ca perfect	dissi	dicesti	disse	dicemmo	diceste	dissero
	Viitor	dirò	dirai	dirà	diremo	direte	diranno
	Condițional	direi	diresti	direbbe	diremmo	direste	direbbero
Subjunctiv		che io	che tu	che lui/che lei	che noi	che voi	che loro
	Prezent	dica	dica	dica	diciamo	diciate	dicano
	Imperfect	dicessi	dicessi	dicesse	dicessimo	diceste	dicessero
Imperativ		-	tu	lui/lei	noi	voi	loro
			dici	dica	diciamo	dicete	dicano