Sari la conținut

depista

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză dépister.

Pronunție

  • AFI: /de.pis'ta/


Verb


Conjugarea verbului
depista
Infinitiv a depista
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
depistez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să depisteze
Participiu depistat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a da de urma unui lucru ascuns, tăinuit, necunoscut.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe