Sari la conținut

alma

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Alma, álma

(asturianu)

Etimologie

Din latină anima („suflet, spirit”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

alma f., almes pl.

  1. (rel.) suflet, spirit

Sinonime

Referințe





(azərbaycanca)

Etimologie

Din turcă veche almıla < de origine proto-turcică.

Pronunție


Substantiv

alma, pl. almalar

  1. (bot.) măr

Cuvinte compuse

Referințe





(English)

Variante

Etimologie

Din arabă colocvială عالمة (‘ālima, „cântăreț”), care provine din علم (‘alima, „a cunoaște, a ști”).

Pronunție

  • AFI: /ˈælmə/


Substantiv

alma, pl. almas sau alma

  1. (muz.) cântăreață și dansatoare egipteană sau bocitoare

Vezi și

Anagrame

Referințe





(galego)

Etimologie

Din portugheză veche alma < latină anima („suflet, spirit”).

Pronunție

  • AFI: /ˈal.mɐ/


Substantiv

alma f., almas pl.

  1. (rel.) suflet, spirit

Sinonime

Expresii

Referințe





(italiano)

Etimologie

Din latină anima („suflet, spirit”).

Pronunție


Substantiv

alma f., alme pl.

  1. (livr.; rel.) suflet, spirit

Sinonime

Referințe





(Latina)

Etimologie

Din almus.

Pronunție


Adjectiv

  1. forma de feminin singular pentru almus.





(magyar)

Etimologie

Dintr-o limbă turcică, confer azeră alma și turcă elma.

Pronunție

  • AFI: /ˈɒlmɒ/


Substantiv

alma, pl. almák

  1. (bot.) măr

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Expresii

Vezi și

Etimologie

Din alom +‎ -a.

Substantiv

  1. forma de persoana a III-a singular la posesiv pentru alom.

Referințe





(português)

Etimologie

Din portugheză veche alma < latină anima („suflet, spirit”).

Pronunție

  • (Portugalia) AFI: /ˈaɫ.mɐ/


Substantiv

alma f., almas pl.

  1. (rel.) suflet, spirit

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Expresii

Referințe





(español)

Etimologie

Din latină anima („suflet, spirit”).

Pronunție


Substantiv

alma f., almas pl.

  1. (rel.) suflet, spirit

Sinonime

Expresii

Referințe