Sofia Palaiologhina
Zoe Palaiologhina | |
Mare cheaghină a Moscovei | |
Reconstrucție facială a Sofiei Palaiologhina făcută de artistul judiciar S. Nikitin în 1994 | |
Date personale | |
---|---|
Născută | cca. 1455 Mystras, Peloponez, Grecia de Vest și Insulele Ionice(d), Grecia[1] |
Decedată | 7 April 1503 Moscova |
Înmormântată | Voznesenski monastîr[*] |
Părinți | Tomas Palaiologos Ecaterina Zaccaria de Aheea |
Frați și surori | Helena Palaiologina of the Morea[*] Andreas Palaiologos[*] Manuel Palaiologos[*] |
Căsătorită cu | Ivan al III-lea al Rusiei |
Copii | Vasili Ivanovici Iuri Ivanovici Dmitri Ivanovici Simion Ivanovici Andrei Ivanovici (Starițki) Aliona Ivanovna Feadosia Ivanovna Evdokia Ivanovna |
Religie | Biserica Ortodoxă creștinism ortodox[*] |
Ocupație | politiciană |
Limbi vorbite | slava orientală veche limba greacă |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Dinastia Rurik |
Domnie | |
Domnie | 12 noiembrie 1472 – 7 aprilie 1503 |
Modifică date / text |
Zoe/Sofia Palaiologhina (în limbile greacă: Ζωή Παλαιολογίνα, rusă: София Фоминична Палеолог), (*cca. 1455 – † 7 aprilie 1503), marea cheanghină a Moscovei, a fost nepoata ultimului împărat bizantin Constantin al XI-lea Paleologul (Palaiologos) și cea de-a doua nevastă a marelui cneaz Ivan al III-lea al Rusiei.
Ea a fost fiica lui Tomas Palaiologos, despotul Moreii. După cucerirea Moreii de către otomanii conduși de Mehmed al II-lea Fatih în 1460, Zoe și frații săi au fost duși la Roma, iar numele ei a fost schimbat în „Sofia”.În 1469, Papa Paul al II-lea a aranjat căsătoria ei cu cnezaul Rusiei, sperând astfel să unească bisericile catolică și ortodoxă. Ivan al III-lea s-a căsătorit cu Sofia în Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” din Moscova pe 12 noiembrie 1472. În ciuda eforturilor împuternicitului papal, cardinalul Bessarion, mult visata reunificare a bisericilor nu s-a produs. Sofia a început să aibă o influență din ce în ce mai mare asupra deciziilor soțului ei. Mai mulți istorici consideră că ea este cea care a introdus ceremoniile fastuase bizantine la curtea de la Kremlin, eticheta constantinopolitană, prin care a încercat să justifice ideea conform căreia Moscova ar fi fost pe bună dreptate „A treia Romă”. La puțin timp înaintea morții sale, ea a reușit să-și convingă soțul să-l proclame pe fiul lor, Vasili drept moștenitorul de drept al tronului, în locul nepotului lui Ivan, Ivan cel Tânăr, care fusese succesorul oficial la tronul Moscovei.
Reurse internet
[modificare | modificare sursă]- ^ „Sofia Palaiologhina”, Gemeinsame Normdatei, accesat în