Regina din Saba
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în decembrie 2012 |
| Regina din Saba | |
| Apariții | |
|---|---|
| Apariții în | 1 Kings 10[*] Cartea a doua Paralipomena  |
| Profil | |
| Sexul | femeie[*][1] |
| Data nașterii | secolul al X-lea î.Hr. |
| Data decesului | secolul al X-lea î.Hr. |
| Ocupație | lider religios[*] monarh |
| Locuință | Sheba(d), Yemen |
| Relații | |
| Copii | Menelik I |
Modifică date / text  | |
Regină din Saba, sau Regina din Sheba, este o figură biblică din secolul al X-lea î.Hr. care a venit din regatul Saba la curtea regelui Solomon în Ierusalim. Ea este amintită, în afară de Vechiul Testament, în Coran și în legendele Etiopiei. Saba sau Sheba după unele izvoare vechi ar fi fost Yemenul de azi, lucru care nu s-a putut clarifica până în prezent. Descoperirile arheologice ale Universității din Hamburg au pus în evidență urmele unui palat din secolul X î.Hr., în Etiopia, care ar putea să fie palatul reginei legendare.
Regina din Saba este amintită în cărțile Regilor și Cronici din Biblie și de asemenea în Coran. Actualmente[când?] arheologia pretinde că pe actualul teritoriu din Etiopia și Yemen s-a aflat acest regat mitic. Fără să fie numită astfel în textul biblic, ea este numită Makeda în tradiția etiopiană, iar în cea islamică este cunoscută ca Bilquis sau Balkis (totuși nu în Coran). Alte nume asociate sunt Nikaule sau Nicaula.
Existența reginei nu a fost clarificată; cert este faptul că legendele din scrierile sumeriene și caldeene amintesc o regină, iar la arabi a existat o regină care se chema Zabibê, regină de Aribi 744-727 î.Hr. Scrierea din biblie datează probabil din secolele VI și VII î.Hr. Este posibil că regele Salmo (Solomon) a întreținut relații cu o regină arabă care a fost supranumită Saba sau Sheba, bogățiile ținutului fiind deja cunoscute în acel timp.
Versiunea biblică
[modificare | modificare sursă]
Potrivit Vechiului Testament, anonima regină din Saba vine in Israel, auzind de marea înțelepciune a regelui Solomon și aducând cadouri speciale: aur și pietre prețioase (I regi 10:1-13 și Cronici 9:1-12). Episodul, de asemenea, apare în Coran, dar nici aici nu este menționat numele reginei; potrivit acestei versiuni, regina a rămas impresionată de înțelepciunea și bogățiile lui Solomon care s-a convertit la monoteism, cântând o laudă Dumnezeului Yahve; regele atunci a i-a promis să-i dea „orice lucru pe care-l dorește”. Regina a dăruit 4,5 tone de aur de Ofir regelui din Israel.
Regina din Saba apare încă odată în Matei 12:42, cât și în Luca 11:31, unde Isus afirmă că, în ziua judecății finale, ea și locuitorii orașului Ninive se vor ridica pentru a condamna pe evreii care au refuzat noua credință, deci „pentru că ea a venit de la capătul pământului ca să audă înțelepciunea lui Solomon” și aici este Unul mai mare decât Solomon.
Alte versiuni
[modificare | modificare sursă]Tradiția Bisericii ortodoxe copte spune că Solomon a avut un fiu cu regina din Saba, numit Menelik I, care a fost rege în Etiopia; și tradiția spune că acesta a scos Chivotul Legământului din Israel.
Alții[cine?] indică că Menelik a fost fiul arhitectului ce a proiectat și executat Templul lui Solomon - Hiram.
Filmografie
[modificare | modificare sursă]Filmul Solomon și regina din Saba, regizor King Vidor, în rolul principal: Gina Lollobrigida.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- Tainica regină din saba, 4 octombrie 2008, Alexandra Zotta, Jurnalul Național
- D. Lange: Äthiopien im Kontext der semitischen Welt: Die Königin von Saba als kanaanäische Liebesgöttin (1999)
- Artikel auf Spiegel Online zum Palastfund
- Cine a fost regina din Saba? Arhivat în , la Wayback Machine., 24 ianuarie 2012, Irina-Maria Manea, Historia
- Arheologii au descoperit sursa bogățiilor Reginei din Saba[nefuncțională], Historia, accesat la 14 februarie 2012
| |||||||||||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|