Sari la conținut

Gotthard Handrick

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Gotthard Handrick
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Zittau, Regatul Saxoniei, Germania Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani) Modificați la Wikidata
Ahrensburg, Republica Federală Germania, Germania Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania Modificați la Wikidata
Ocupațiepilot de vânătoare[*]
aviator
modern pentathlete[*][[modern pentathlete (athlete competing in modern pentathlons)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană Modificați la Wikidata
Activitate
PremiiDeutsches Kreuz in Gold[*][[Deutsches Kreuz in Gold |​]]
Spanienkreuz[*][[Spanienkreuz (award)|​]]  Modificați la Wikidata
Țară Nazi Germany
Sportpentatlon modern
Titluri și realizări
Jocuri olimpiceBerlin 1936
Medalii
Proba masculină de pentatlon modern
Aur Berlin 1936 pentatlon modern
Cariera militară
Activitate
RamuraLuftwaffe  Modificați la Wikidata
Gradulcolonel  Modificați la Wikidata
UnitateaJagdgeschwader 5[*][[Jagdgeschwader 5 (military unit)|​]]  Modificați la Wikidata
Bătălii / RăzboaieRăzboiul Civil Spaniol
Al Doilea Război Mondial  Modificați la Wikidata

Gotthard Handrick (n. , Zittau, Regatul Saxoniei, Germania – d. , Ahrensburg, Republica Federală Germania, Germania) a fost un atlet olimpic și pilot german de vânătoare în timpul Războiului Civil Spaniol și al celui de-al Doilea Război Mondial.

Handrick a câștigat medalia de aur în proba de pentatlon modern la Jocurile Olimpice de Vară de la Berlin din 1936.[1][2] A luptat apoi ca pilot de vânătoare în Războiul Civil Spaniol și a susținut că a obținut 5 victorii aeriene în timp ce zbura pentru Legiunea Condor, doborând un I-15 pe 9 septembrie 1937 și un I-16 pe 18 mai 1938.

În iulie 1937 Handrick a fost numit comandant al grupei Jagdgruppe 88 (18 iulie 1937 - 10 septembrie 1938) și a preluat comanda grupei I./JG 26 (1 mai 1939 - 23 iunie 1940) după întoarcerea sa din Spania în 1938.[3] La 24 iunie 1940 maiorului Handrick i s-a încredințat comanda escadrilei Jagdgeschwader 26, iar comandant al grupei I./JG 26 a devenit căpitanul Kurt Fischer.[4] În octombrie 1940 el a fost numit la comanda grupei III/JG 52 care a fost trimisă în România (Pipera) pentru instruirea piloților români de vânătoare.[5][6][7] În iunie 1941 Handrick a fost numit comandant al escadrilei JG 77. În timp ce se afla pe Frontul de Est a susținut că a doborât un MiG-3 pe 29 septembrie 1943 și un Pe-2 pe 22 octombrie 1941.[necesită citare]

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost decorat cu Crucea Germană de aur la 17 octombrie 1943.[8] În mai 1942 locotenentul-colonel Handrick a fost transferat la comanda escadrilei JG 5 care desfășura misiuni de luptă în Norvegia și Rusia de Nord. Din iunie 1943 până în iunie 1944 a fost comandant al unității de vânătoare Jagdfliegerführer Ostmark, apoi cu gradul de colonel (Oberst) a devenit comandant al Diviziei 8 Vânătoare (8. Jagddivision) din Austria până la sfârșitul războiului. După război a lucrat ca reprezentant al Daimler-Benz la Hamburg.[9]

  • Ordinul „Virtutea Aeronautică” de război cu spade, clasa Ofițer (11 octombrie 1941) pentru că „a condus în foarte bune condițiuni operațiunile Flotilei, având 61 ieșiri la inamic”[10]
  • Crucea Germană de aur (17 octombrie 1943)[8]
  1. ^ „Olympics Statistics: Gotthard Handrick”. databaseolympics.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Gotthard Handrick Olympic Results”. sports-reference.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Caldwell 1991. p. 4.
  4. ^ Caldwell 1991. p. 8.
  5. ^ Jagdgeschwader 28, lexikon-der-wehrmacht.de
  6. ^ John Weal: Jagdgeschwader 52: The Experten, p.54
  7. ^ Piloții români, instruiți de un campion olimpic neamț, Historia, septembrie 2020
  8. ^ a b Patzwall & Scherzer 2001, p. 163.
  9. ^ Mandell 1987, online Preface xiii
  10. ^ Decretul Regal nr. 2.836 din 11 octombrie 1941 pentru conferirea de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CIX, nr. 249 din 20 octombrie 1941, partea I-a, p. 6.420.
  • Caldwell, Donald L. (1991). JG 26 Top Guns of the Luftwaffe. Ivy Books. ISBN: 0-8041-1050-6.
  • Mandell, Richard D. (1987). The Nazi Olympics. University of Illinois Press. ISBN: 0-252-01325-5.
  • Patzwall, Klaus D.; Scherzer, Veit (). Das Deutsche Kreuz 1941 – 1945 Geschichte und Inhaber Band II [The German Cross 1941 – 1945 History and Recipients Volume 2] (în German). Norderstedt, Germany: Verlag Klaus D. Patzwall. ISBN 978-3-931533-45-8. 
  • Toliver, Raymond F. and Constable, Trevor J. (1998). Das waren die Deutschen Jagdflieger-Asse 1939-1945 (in German). Motorbuch Verlag. ISBN: 3-87943-193-0.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Materiale media legate de Gotthard Handrick la Wikimedia Commons


Lideri militari
Predecesor:
Major Hans Hugo Witt
Comandant al Jagdgeschwader 26 Schlageter
24 iunie 1940 – 21 august 1940
Succesor:
Oberstleutnant Adolf Galland
Predecesor:
Major Bernhard Woldenga
Comandant al Jagdgeschwader 77 Herz As
23 iunie 1941 – mai 1942
Succesor:
Major Gordon M. Gollob
Predecesor:
-
Comandant al Jagdgeschwader 5 Eismeer
mai 1942 – iunie 1943
Succesor:
Oberstleutnant Günther Scholz
Predecesor:
-
Comandant al Jagdfliegerführer Ostmark
15 iunie 1943 – 15 iunie 1944
Succesor:
8. Jagd-Division
Predecesor:
Jagdfliegerführer Ostmark
Comandant al 8. Jagd-Division
15 iunie 1944 – 8 mai 1945
Succesor:
-