Elisabeta a Franței

Elisabeta a Franței
Regină a Spaniei
Elisabeta de Diego Velázquez
Date personale
Nume la naștere	Élisabeth de France
Născută	22 noiembrie 1602 Palatul Fontainebleau, Franța
Decedată	6 octombrie 1644 (41 de ani) Madrid, Spania
Înmormântată	El Escorial
Cauza decesului	boală infecțioasă
Părinți	Henric al IV-lea al Franței Maria de Medici
Frați și surori	Henrietta Maria a Franței[1] Christine a Franței Catherine Henriette de Bourbon[*][[Catherine Henriette de Bourbon (French noble)|​]] César de Bourbon, duce de Vendôme Gaston, Duce de Orléans Ludovic al XIII-lea al Franței[1] Monsieur d’Orléans Antoine de Bourbon-Bueil[*][[Antoine de Bourbon-Bueil ((1607-1632))|​]] Jeanne-Baptiste de Bourbon[*]​ Alexandre de Vendôme[*][[Alexandre de Vendôme ((1598-1629))|​]]
Căsătorită cu	Filip al IV-lea al Spaniei
Copii	Balthasar Charles, Prinț de Asturia Maria Theresa, regină a Franței
Religie	Biserica Catolică
Ocupație	politiciană
Limbi vorbite	limba franceză[2]
Apartenență nobiliară
Titluri	duce de Burgundia[*]​ reina consorte de España[*][[reina consorte de España (Title held by the wife of the King of Spain)|​]] Rainha de Portugal[*][[Rainha de Portugal (title of the female spouse of the monarch of Portugal)|​]]
Familie nobiliară	Casa de Bourbon
Rainha de Portugal[*][[Rainha de Portugal (title of the female spouse of the monarch of Portugal)|​]]
Domnie	31 martie 1621 – 1 decembrie 1640
Predecesor	Margareta de Austria
Succesor	Luisa de Guzman
reina consorte de España[*][[reina consorte de España (Title held by the wife of the King of Spain)|​]]
Domnie	31 martie 1621 – 6 octombrie 1644
Predecesor	Margareta de Austria
Succesor	Mariana de Austria
Modifică date / text

Elisabeta de Bourbon se poate referi și la Prințesa Elisabeta a Franței, sora regelui Ludovic al XVI-lea al Franței, care a fost ghilotinată în timpul Revoluției franceze sau Isabella de Bourbon, mama Mariei de Burgundia.

Elisabeta de Bourbon (franceză Élisabeth de Bourbon) (n. 22 noiembrie 1602 - 6 octombrie 1644), a fost prima soție a regelui Filip al IV-lea al Spaniei. Elisabeta a fost al doilea copil al regelui Henric al IV-lea al Franței și a celei de-a doua sa soții, regina Maria de Medici. Ca fiică a unui rege ea a fost Fiică a Franței. Ca fiica cea mare a unui suveran francez era cunoscută la curte sub titlul onorific de Madame Royale.

Elisabeta s-a născut la Palatul Fontainebleau la 22 noiembrie 1602. Când tatăl ei, Henric al IV-lea, a fost asasinat la 14 mai 1610, fratele ei mai mare i-a succedat la tron ca regele Ludovic al XIII-lea al Franței sub regența mamei lor. Cei doi frați erau foarte apropiați.

Elisabeta a avut cinci frați: Ludovic al XIII-lea al Franței, Christine Marie, Ducesă de Savoia, Nicholas Henri al Franței, Duce de Orléans, Gaston, Duce de Orléans și Henrietta Maria, regină a Angliei.

Când Elisabeta a împlinit zece ani au început negocierile a două căsătorii între famiile regale ale Franței și Spaniei. Elisabeta să se căsătorească cu Prințul de Asturia iar fratele ei Ludovic cu infanta Ana.

După căsătoria prin procură cu Prințul de Asturia și căsătoria prin procură dintre Ludovic și infanta Anna, Elisabeta și fratele ei și-au întâlnit soții pentru prima dată la 25 noiembrie 1615 pe Insula Fazanilor situată pe râul Bidassoa care despărțea Franța de Spania. A fost ultima dată când Ludovic și-a văzut sora. În Spania, numele franțuzesc al Elisabetei s-a transformat in Isabela. Ceremonia religioasă a avut loc la Catedrala Sfânta Maria din Burgos. Elisabeta care avea 13 ani a devenit Prințesă de Asturia.

În 1621, anul nașterii primului copil al cuplului, cei doi au urcat pe tronul Spaniei după moartea regelui Filip al III-lea al Spaniei. Noua regină a Spaniei era conștientă de faptul că soțul ei avea amante.^[3]

Elisabeta însăși a fost subiectul unor zvonuri legate de relația ei cu poetul Peralta. Poetul a fost ucis iar responsabilitatea pentru moartea sa a fost împărțită între Filip al IV-lea și Ducele de Olivares (la acea vreme prim ministru și favoritul regelui).

Ultimul copil al reginei, Infanta Maria Tereza a Spaniei, va deveni mai târziu regină a Franței ca soție a nepotului ei, viitorul Ludovic al XIV-lea al Franței. Spre deosebire de soțul și cumnata ei, ea nu a considerat că nunta urma să cimenteze pacea dintre țara ei natală și țara adoptivă; țările vor fi în război până în 1660.

Elisabeta a fost renumită pentru frumusețea ei, inteligența și personalitatea nobilă, care a făcut-o foarte populară în rândul poporului spaniol. Ea a fost regentă a Spaniei în timpul revoltei catalane și l-a sprijinit pe Ducele de Nochera împotriva Contelui de Olivares.

Regina a murit la Madrid la 6 octombrie 1644 la vârsta de 41 de ani, lăsând doi copii mici: Balthasar Charles și Maria Theresa. După moartea ei, soțul ei s-a recăsătorit cu nepoata lui, Mariana de Austria. Unul dintre strănepoții ei, Filip, Duce de Anjou, a devenit regele Filip al V-lea al Spaniei, și prin el, Elisabeta este strămoașa actualului monarh al Spaniei, Juan Carlos I al Spaniei.

1. Infanta Maria Margareta (1621)
2. Infanta Margarita Maria Catalina (1623)
3. Infanta Maria Eugenia (1625-1627)
4. Infanta Isabela Maria Tereza (1627)
5. Baltasar Carlos, Prinț de Asturia (1629-1646)
6. Infanta Maria Ana Antonia (1636)
7. Maria Tereza a Austriei (1638-1683), soția regelui Ludovic al XIV-lea al Franței