mistui

Din maghiară emészteni.

• AFI: /mis.tu'i/

1. (v.tranz.) a transforma alimentele introduse în organism în substanțe direct asimilabile de organism; a digera.
2. (v.tranz.) a distruge, a nimici.
3. (v.refl.) a înceta să mai existe; a dispărea, a pieri.
4. (v.tranz. și refl.) (spec.) a (se) distruge prin ardere, a (se) preface în cenușă.
5. (v.tranz.) a cheltui (bani, averi), a irosi.
6. (v.tranz. și refl.) (fig.) a (se) chinui sufletește, a (se) distruge moral și fizic (încetul cu încetul).
7. (v.tranz. și refl.) a (se) face nevăzut; a (se) ascunde; a (se) dosi.

• mistuială
• mistuire
• mistuitor

• A nu (putea) mistui (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera

• mișuit
• șițuim

• DEX '98 via DEX online