Cestodari
Cestodari | |
---|---|
Adulții de Gigantolina elongata în cavitatea corpului a broaștei țestoase de apă dulce. | |
Clasificare științifică | |
Supraregn: | Eukaryota |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Platyhelminthes |
Clasă: | Cestoda |
Subclasă: | Cestodaria Monticelli, 1892 |
Ordine | |
Modifică text |
Cestodarii (Cestodaria) este o subclasa mică (19 specii) de cestoidee platelminte hermafrodite mici sau de mărime mijlocie (3-38 cm), sub formă de frunză sau uneori alungite ca o panglică. Ca organizație amintesc trematodele. Scolexul este absent sau slab reprezentat. Corpul este constituit dintr-o singură bucată, deci nu este împărțit în proglote. Aparatul genital este, de asemenea, unic. Din ou iese o larvă caracteristică numită larvă licoforă, care este prevăzută cu 10 cârlige, ceea ce o deosebește clar de larva hexacantă. În interiorul larvei se găsește o mare masă de celule glandulare mari, a căror secreție dizolvă țesuturile diferitelor organe ale gazdei, în care larva pătrunde. Adulții parazitează în intestinul sau celomul (cavitatea corpului) peștilor, excepțional la reptile (chelonieni). Gazda intermediară este un nevertebrat. Subclasa Cestodari cuprinde două ordine: amfilinide și girocotile (girocotilide).
Morfologia externă
[modificare | modificare sursă]Cestodarii au o mărime mică sau mijlocie (3-38 cm), sub formă de frunză sau uneori alungite ca o panglică.
Corpul este unitar, nesegmentat (constituit dintr-o singură bucată) sau cu pliuri transversale, deci nu este împărțit în proglote.
Scolexul este absent sau slab reprezentat. Nu au organe de fixare.
Capătul anterior al corpului posedă fie o trompă glandulară retractilă, uneori foarte musculară asemănătoare cu cea de la rabdocoeli (la amfilinide) sau cu un organ adeziv (la girocotilide).
Organizația internă
[modificare | modificare sursă]Corpul este acoperit cu o cuticulă subțire la amfilinide și groasă la girocotilide.
Sub cuticulă amfilinidelor sunt prezintă 3 zone: zona fibrilară (cu fibrile musculare fine dispuse în toate sensurile), zona musculară (cu predominarea fibrelor longitudinale și transversale) și zona glandulară (cu celule glandulare mari a căror secreție, cu rol de protejare a animalului, ajunge la suprafața cuticulei).
Tegumentul girocotilidelor este lipsit de glande. Sub cuticulă au un strat musculos gros format din fibre transversale și longitudinale. Fibrele longitudinale se întind de la un capăt la altul, dând o mare contractilitate animalului.
Sistemul nervos la cestodari este constituit dintr-o comisură lată, situată în apropierea trompei sau organului adeziv, o pereche de nervi anteriori și o pereche de nervi laterali, care se întind până la capătul posterior al corpului, fiind uniți printr-o comisură inelară.
Sistemul excretor are forma unei rețele periferice de vase. Girocotilidele nu au protonefridii. Peretele intern al vaselor poartă cili vibratili.
Aparatul genital este unic și se aseamănă, în general, cu cel al monogenelor. La aparatul genital mascul lipsește punga cirului. Orificiul de pontă este separat de orificiul vaginal. Au 3 orificii genitale (pori genitali) separate și se deschid independent la exterior: mascul, femel (sau orificiul uterin) și orificiul copular (sau vaginal).
Ciclul vital
[modificare | modificare sursă]Adulții parazitează în celomul peștilor; gazda intermediară este un nevertebrat. Ciclul de dezvoltare se petrece în una sau două gazde intermediare.
Din ou iese o larvă caracteristică numită licofora sau larvă licoforă, care este prevăzută cu 10 cârlige, ceea ce o deosebește clar de larva hexacantă. Larvă licoforă prezintă epidermă ciliată, numeroase glande ventrale care se deschid la capătul anterior al corpului, comisură nervoasă (anterioară lată) și 5 perechi de cârlige situate la partea posterioară a corpului. În interiorul larvei se găsește o mare masă de celule glandulare mari, a căror secreție dizolvă țesuturile diferitelor organe ale gazdei, în care larva pătrunde.
Clasificare
[modificare | modificare sursă]- Ordinul amfilinide (Amphilinidea) forme lipsite de scolex și de ventuze, prevăzute doar cu o trompă, în fundul căreia se deschid canalele unor glande cefalice enorme. Sunt forme parazite în cavitatea generală la peștii ganoizi, rar la teleosteeni. Ex. Amphilina foliacea parazitează în cavitatea corpului sturionilor. Măsoară 3—6 cm lungime.
- Ordinul girocotile sau girocotilide (Gyrocotylidea) cestodari caracteristici prin scolexul lor, conformat ca o pâlnie uneori foarte lungă și printr-o ventuză foarte puternică (acetabulă), situată la extremitatea posterioară a animalului. Trăiesc endoparazitic mai ales în intestin, la specii de pești holocefali. Ex. Gyrocotyle și Gyrocotyloides cu specii parazite în intestinul peștilor holocefali
Ordinul Amphilinidea
- Familia Amphilinidae Claus, 1879
- Genul Amphilina Wagener, 1858
- Amphilina foliacea (Rudolphi, 1819)
- Amphilina japonica Goto & Ishii, 1936
- Genul Amphilina Wagener, 1858
- Familia Schizochoeridae Poche, 1922
- Genul Austramphilina Johnson, 1931
- Austramphilina elongata Johnson, 1931
- Genul Gephyrolina Poche, 1926
- Gephyrolina paragonopora (Woodland, 1923)
- Genul Gigantolina Poche, 1922
- Gigantolina magna (Southwell, 1915)
- Gigantolina raebareliensis Srivastav, Mathur & Rani, 1994
- Genul Nesolecithus Poche, 1922
- Nesolecithus africanus Dönges & Harder, 1966
- Nesolecithus janickii Poche, 1922
- Genul Schizochoerus Poche, 1922
- Schizochoerus liguloides (Diesing, 1850)
- Genul Austramphilina Johnson, 1931
Ordinul Gyrocotylidea
- Familia Gyrocotylidae Benham, 1901
- Genul Gyrocotyle Diesing, 1850
- Gyrocotyle abyssicola van der Land & Templeman, 1968
- Gyrocotyle confusa van der Land & Dienske, 1968
- Gyrocotyle fimbriata Watson, 1911
- Gyrocotyle major van der Land & Templeman, 1968
- Gyrocotyle maxima MacDonagh, 1927
- Gyrocotyle nigrosetosa Haswell, 1902
- Gyrocotyle parvispinosa (Lynch, 1945) van der Land & Dienske, 1968
- Gyrocotyle rugosa Diesing, 1850
- Gyrocotyle urna (Wagener, 1852)
- Genul Gyrocotyloides Fuhrmann, 1930
- Gyrocotyloides nybelini Fuhrmann, 1931
- Genul Gyrocotyle Diesing, 1850
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Radu V. Gh. Zoologia nevertebratelor. Vol. I. Editura didactică și pedagogică. București 1972
- Firă Valeria, Năstăsescu Maria. Zoologia nevertebratelor. Editura Didactică și pedagogică, București, 1977
- Matic Z., Solomon L., Năstăsescu M., Suciu M., Pisică C., Tomescu N. Zoologia nevertebratelor, Editura Didactică și Pedagogică. București. 1983
- Skolka Marius. Zoologia nevertebratelor. Universitatea “Ovidius” Constanța. 2003
- Georgescu, D. Animale nevertebrate. Morfofizioloige. Editura Didactică și Pedagogică, R.A. București, 1997.
- Richard C. Brusca, Gary J. Brusca. Invertebrates. 2003
- Edward E. Ruppert, Richard S. Fox, Robert D. Barnes. Invertebrate zoology: a functional evolutionary approach. 2003